Nicolae Dobre

   În luna septembrie 1952 s-a numărat printre instructorii şcolii de alpinism de vară de la Peştera Ialomiţei.
   În luna septembrie 1953 Ion Balteş şi Nicolae Dobre au suit traseele Furcile şi Roşculeţ.
   25-27 martie 1953 - parcurgerea crestei masivului Retezat, iarna, pe ruta cabana Pietrile-culmea Lolaia-Vîrful Retezat-Vîrful Bucura-Vîrful Peleaga-Vîrful Păpuşa-Tăurile Văii Rele-Vîrful Morile-Piciorul Lănciţiului-cabana Baleia (Mircea Gheorghiu, Pompiliu Moise, Nicolae Dobre).
   În 1953 a avut loc la cabana de la lacul Bîlea cea de a doua şi ultima şcoală de alpinism de iarnă organizată de secţia de turism a C.G.M. Au participat 38 de tineri absolvenţi ai şcolilor de vară. Printre instructori s-a numărat şi Nicolae Dobre (Sportul popular, nr. 2224 din 28 aprilie 1953).
   La 11 şi 12 decembrie 1954 a avut loc şedinţa Biroului Comisiei Centrale de Alpinism la care (...) s-a ales Comisia Centrală de Alpinism pentru anul 1955: Constantin Messinger - preşedinte, Ştefan Gaspar, Constantin Dumitrescu, Mircea Bogdan, Emilian Cristea, Costin Ştefănescu, Viorica Stoica, Nicolae Dobre.
   Parcurgerea crestei masivului Făgăraşului de la Porceşti la Plaiul Foii. Dintre cele zece echipe participante, cea de la  Asociaţia Locomotiva a plecat la 24 martie 1955, avînd în componenţa echipei pe următorii: Mircea Crăciunescu, Nicolae Dobre, Constantin Radu, Florian Tudor şi Gheorghe Alexandru.
    În luna iunie 1956 a avut loc în pădurea Brăneşti, de lîngă Bucureşti, conferinţa pe ţară a Comisiei Centrale de Alpinism. Apoi s-a ales noua comisie centrală de alpinism. Biroul comisiei era alcătuit din Constantin Messinger, preşedinte, Constantin Dumitrescu, Emilian Cristea, Emil Fomino, Mircea Bogdan, Aurel Irimia, Nicolae Dobre, Ileana Goilavu, Erwin Csallner.
    Un fapt deosebit. Apariţia, în 1956, a Buletinului informativ, editat de Comitetul de Cultură Fizică şi Sport de pe lîngă Consiliul de Miniştri şi redactat de Comisia Centrală de Alpinism, a constituit un fapt de o deosebită importanţă, mai ales că acest Buletin era în întregime consacrat alpinismului. (...) Dintre articolele mai deosebite amintim: Cît mai mulţi tineri să primească insigna „Alpinist R.P.R", de Nicolae Dobre; (...)
     1957 - Răspunzînd invitaţiilor organizaţiilor muncitoreşti ale alpiniştilor elveţieni şi francezi, F.S.G.T. şi S.A.T.U.S., alpiniştii Nicolae Dobre, Alexandru Stătescu, Gheorghe Udrea s-au deplasat la o tabără de pregătire din Franţa (Sportul popular, nr. 3077 din 10 septembrie 1957). Sub conducerea experimentatului ghid Rene Thomas, s-a făcut şcoală şi exerciţii pe gheţarii ,,Mer de glace" şi „Le Tour" şi escalade pe „Aiguille du Tour" şi „Aiguille de Purtcheller". Comportarea, cunoştinţele şi aptitudinile de căţărători ale românilor l-au convins pe pretenţiosul ghid Rene Thomas să-i lase să escaladeze singuri Aiguille de Purtcheller. S-au format două corzi avînd capi de coardă pe Alexandru Stătescu şi Gheorghe Udrea, iar secund pe Nicolae Dobre. Traseul avea 8 lungimi de coardă, căţărare liberă pe stîncă şi zăpadă, alpiniştii găsind pe el doar trei pitoane, două lame metalice şi un piton de lemn. În final, echipa a urcat şi pe Mont Blanc (4807 m).
     Anul 1967 a adus schimbări în organizarea alpinismului românesc. O dată cu transformarea Uniunii de Cultură Fizică şi Sport în Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (C.N.E.F.S.), s-a înfiinţat şi Federaţia Română de Turism-Alpinism, în locul Comisiei Centrale de Alpinism. (...) Nicolae Dobre a făcut parte din primul Comitet federal, din Biroul federal şi a fost preşedinte al Comisiei tehnice centrale de alpinism.
    Secţia de alpinism a C.S.U.—I.P.G.G. (preşedinte Nicolae Dobre, un alpinist sobru şi competent), a organizat în 1968 prima alpiniadă-Studenţească, la care au fost invitate şi celelalte secţii alpine din ţară.
    Alpiniadă peste hotare. Munţii Rila din Bulgaria au găzduit, între 10 iulie şi 4 august, o alpiniadă internaţională la care au luat parte şi alpiniştii din R.D.G., R.F.G., Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia şi România. De la noi au participat Mircea Opriş, Avel Ritisan, Emil Coliban, sub conducerea lui Nicolae Dobre.
     In 1969, C.N.E.F.S. a acordat distincţia „Merite în activitatea sportivă" lui Nicolae Dobre şi Ion Coman.
     Ascensiuni peste hotare. Polonia. Prin intermediul F.R.T.A., a fost programată pentru anul 1971 o deplasare a cinci alpinişti ai C.S.U.-I.P.G.G., în Tatra poloneză, pentru zece zile: Nicolae Dobre, preşedintele secţiei (conducător), Dan Vasilescu (antrenor), Alexandru Bulgăr, Mircea Săndulescu şi Nicolae Tătulescu. În regiunea Monch (călugărul) alpiniştii noştri au escaladat, printre altele şi traseul Robakevici din acelasi perete, grad III (Uznansky, Nicolae Dobre şi Nicolae Tătulescu);